Introducere in IPT

Psihoterapia interpersonală (IPT) a fost dezvoltată iniţial de Gerald Klerman şi Myrna Weissman, că o psihoterapie scurtă pentru depresia majoră. În ultimii ani, IPT a devenit tot mai populară printre profesionişti datorită faptului că: 1) că este uşor de predat şi învăţat; 2) este uşor de adaptat la diverse probleme, diverse grupe de vârsta şi diverse etnii; 3) este eficace nu numai în depresia majoră ci şi în multe alte tulburări; 4) este o terapie de scurtă durată cu eficacitate dovedită.

Ideea din spatele IPT este simplă: indiferent de cauza unei tulburări psihice, această tulburare are loc intr-un context interpersonal (format în principal din familie, dar şi prieteni, colegi de munca etc.). Cu alte cuvinte, există o asociere între debutul unei tulburări psihice şi afectarea unora dintre relaţiile cu cei apropiaţi – fie moare un membru al familiei, fie există o separare între soţi, fie cineva trebuie să renunţe la vechile prietenii odată cu mutarea în altă ţară etc. IPT îşi propune să producă o ameliorare a simptomatologiei clinice prin înţelegerea rolului jucat de aceste relaţii în declanşarea problemelor psihice.

Deşi IPT a fost adaptată şi pentru alte tulburări, în continuare voi prezenta câteva concepte fundamentale ale IPT legate de tratamentul depresiei majore. Aşadar, abordarea IPT a depresiei se bazează pe trei premise: 1) depresia este o tulburare medicală; 2) depresia nu apare în mod izolat, ci în contextul relaţiilor interpersonale şi ale factorilor sociali şi 3) tratamentul depresiei trebuie să se bazeze pe date empirice provenite de la oricare disciplină relevantă (epidemiologie, fenomenologie, neurobiologie etc.)

Read more: Introducere in IPT