Gândurile-„semințele” plantate de noi

O caracteristică interesantă legată de credinţe este faptul că de obicei acţionăm ca şi cum ceea ce credem este adevărat, ceea ce va face ca ele să fie dificil de contrazis sau de schimbat. Evenimentele sunt interpretate în funcţie de ceea ce credem iar excepţiile confirmă regula. Ceea ce facem, modul în care acţionăm menţine şi întăreşte credinţa, care în următorul pas ne va influenţa acţiunile viitoare. Mecanismul prin care credinţele ne afectează viitorul este bine cunoscut în psihologie sub numele de profeţie care se autoîmplineşte.GetALife

Există două tipuri de credinţe care ne interesează în mod special atunci când lucrăm cu oamenii: credinţele pozitive (centrate în jurul încrederii în sine şi în propriile posibilităţi) şi credinţele limitative sau autolimitative (centrate în jurul ideii de „nu pot ..."). În cele ce urmează vom explora sumar aceste două tipuri de credinţe, consecinţele lor şi implicaţiile privind o intervenţie terapeutică sau de optimizare.

Credinţele autolimitative, exprimate prin afirmaţii simple de tip „nu pot...", „întotdeauna ...", „niciodată ..", descriu de obicei anumite capacităţi, incapacităţi sau aşteptări aplicate prezentului şi viitorului. Anticipând într-o anumită direcţie, persoana se va orienta către confirmarea anticipărilor şi astfel se va (auto)programa pentru eşec. Mai mult, se va îndepărta de şi va scăpa din vedere adevăratele sale posibilităţi. Credinţele negative nu au o bază experienţială solidă, fiind cel mai adesea generalizări nejustificate le unor unice experienţe negative sau traumatice vechi, consolidate în timp. Majoritatea persoanelor nevrotice sau care fac apel la serviciile de psihoterapie dispun de adevărate sisteme de astfel de credinţe negative.

Credinţele pozitive, în replică, vor orienta persoana către succes, eficienţă şi confort personal. Chiar dacă în primă fază o credinţă pozitivă nu garantează în mod necesar succesul, nu este suficientă în vederea atingerii anumitor obiective, ea va orienta persoana către succes şi către descoperirea unor modalităţi acţionate mai eficiente.

În fond, singura posibilitate de a şti dacă poţi face un lucru este crezând că îl poţi face şi acţionând conform acestei credinţe. Eşecul poate fi un feedback important privind propriile posibilităţi, limite sau modalităţi de atingere a scopurilor. Credinţa contrarie, că „nu pot face" acel lucru, nu va da niciodată persoanei posibilitatea de a afla dacă poate sau nu, în primul rând pentru că cel mai adesea nu-şi va da şansa să încerce şi în cel de-al doilea pentru că, chiar dacă va încerca, o va face în aşa manieră încât să-şi confirme credinţa. De multe ori, a avea faţă de un acelaşi aspect al realităţii o credinţă pozitivă sau negativă este o chestiune de opţiune personală, credinţele nefiind înnăscute aşa cum sunt unele caracteristici fizice, cum ar fi grupa sanguină. Posibilitatea schimbării credinţelor este o altă caracteristică importantă a lor, cu implicaţii personale multiple. Corelând ideea de schimbare cu cea de opţiune personală, putem înţelege că dispunem de posibilitatea de a renunţa la o parte dintre credinţele negative şi de a ne construi în schimb unele pozitive.

9PvccySÎn practica noastră terapeutică, atunci când întâlnim un client care are credinţe negative puternice legate de anumite aspecte ale vieţii sale personale, cel mai adesea pentru început îi propunem un exerciţiu de imaginaţie simplu, care constă în a anticipa felul în care se va desfăşura existenţa sa, relaţiile sale, felul în care se va simţi peste 5, 10 sau 20 de ani în condiţiile în care se raportează la sine în acest mod negativ (credinţele). Dacă ghidajul într-un astfel de exerciţiu este suficient de bun (clientul să poată experimenta viitorul în postură asociată şi în toate sistemele reprezentaţionale), concluziile sale vor fi suficient de supărătoare sau îngrijorătoare pentru a constitui o bună motivaţie de schimbare în sens pozitiv.

Există şi două posibile aspecte negative legate de credinţele pozitive. Primul ţine de caracterul realist al acestora, de concordanţa dintre scopurile propuse şi posibilităţile reale ale persoanei. Credinţele pozitive nerealiste pot duce în extremis la apariţia unei imagini de sine gonflate sau a unei atitudini de superioritate nejustificată, la o discrepanţă între nivelul de aşteptări al persoanei şi rezultatele obţinute în mod real de aceasta. Cel de-al doilea se referă la tăria credinţelor pozitive, mai ales a celor construite de către persoană ca achiziţii în urma unor experienţe. în cazul în care o credinţă pozitivă nu este suficient de puternică, de solidă, eşecul în anumite iniţiative va atrage după sine sentimente de dezamăgire, neîncredere, neadecvare şi un nivel scăzut de performanţă.

În sfârşit, o ultimă precizare se referă la schimbarea credinţelor şi priveşte faptul că aceasta va atrage după sine schimbări uneori spectaculoase la nivel comportamental, mai ales dacă persoana poate accesa odată cu aceasta şi resursele necesare pentru a face faţă în anumite situaţii existenţiale. Şi procesul invers este uneori valabil - schimbarea comportamentului va conduce la schimbarea credinţelor -, însă nu în mod necesar. Aceasta este în fond una dintre limitele importante ale abordării terapeutice comportamentale. Unele persoane nu sunt convinse de experienţele care se repetă - un anxios ştie sigur că nu a murit niciodată în urma unui atac de panică (deşi a trecut prin numeroase), ceea ce nu-l împiedică să-i fie teamă de fiecare dată că va muri atunci când face un atac de panică. Oricum, dincolo de aceste considerente este important să găsim acea strategie care funcţionează în cazul persoanei reale şi unice pe care o avem în faţă atunci când lucrăm.

Conectate cu credinţele, valorile constituie următorul nivel inconştient de filtre, constituind în principal un filtru de evaluare. Valorile sunt aranjate într-o ierarhie, cea mai importantă fiind în mod tipic plasată în vârf, iar cele mai puţin importante sub ea. Fiecare persoană operează cu un model despre lume iar valorile sunt interrelaţionate cu aceste modele. Valorile sunt acele idei în care suntem dispuşi să investim timp, energie şi resurse pentru a le atinge sau evita.

Valorile sunt cele faţă de care, în mod tipic, oamenii se îndreaptă sau îndepărtează. Ele sunt generalizări ale sistemului profund de credinţe, despre ceea ce este important, bun sau rău. Valorile se pot modifica odată cu contextul în care funcţionează. Aceeaşi persoană poate fi simultan un părinte devotat şi un om de afaceri extrem de competitiv. Valorile umane referitoare la dorinţele legate de un domeniu sau altul pot fi foarte diferite. Mai mult, dacă nu sunt diferite, este foarte probabil să apară probleme în ambele situaţii. Din moment ce valorile sunt relaţionate cu contextul, ele pot fi relaţionate şi cu stările de moment, chiar dacă valorile sunt mult mai puţin relaţionate cu stările decât sunt credinţele.homebackground 1

Modul în care oamenii îşi encodează valori, credinţe şi atitudini are un profund efect asupra personalităţii. Prognozarea stărilor interioare ale celorlalţi ca reacţii la diferite situaţii, deci a comportamentului devine posibilă pentru specialist în condiţiile în care dispune de informaţii prealabile privind modul în care le-au fost formate sau encodate valorile, credinţele şi atitudinile. Cunoscând toate aceste aspecte, este posibil de asemenea pentru specialist să intervină în sensul schimbării valorilor clientului.

Această posibilitate este importantă în lucrul cu oamenii şi în special în psihoterapie deoarece valorile sunt responsabile de motivaţiile noastre şi vor determina modul în care ne vom petrece timpul, acţiunile pe care le vom întreprinde. În sfârşit, pe plan intraindividual există părţi (sub-personalităţi sau sisteme de valori distincte) care menţin procesualitatea internă a personalităţii şi leagă între ele toate componentele acesteia. Conflictele interne, plasate la nivelul relaţiilor dintre aceste părţi ale personalităţii sunt responsabile de apariţia a numeroase probleme, plecând de la simplele incongruenţe şi până la dezechilibrele severe de la nivelul personalităţii şi chiar tulburările de personalitate.

 

(Tehnici NLP)