Chiar dacă ați mai întâlnit descrieri din ceea ce urmează să vă prezint, chiar dacă ați citit ceea ce urmează, am ales să vă (re)amintesc importanța cunoașterii „rănilor” sufletești pe care le avem și măștilor aferente, pentru a știi că reacțiile noastre în fața unor evenimente sunt influențate de aceste „răni” ale copilăriei noastre. De aceea, este cunoscut faptul că NU CEEA CE AUZIM NE RĂNEȘTE, ci REZONANȚA ACELOR CUVINTE, ÎN INTERIORUL NOSTRU! Altfel spus, sunt cuvinte care ne (re)deschid răni.
În cartea “Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înşine“, Lise Bourbeau porneşte de la convingerea că misiunea noastră în această lume e de a trăi o serie de experienţe până când ajungem să le acceptăm şi să ne iubim pe noi înşine trecând prin ele. Când un copil se naşte, el ştie, în adâncul lui, că motivul pentru care s-a născut e acela de a fi el însuşi, trecând printr-o serie de experienţe.
După scurt timp însă, el observă că, atunci când vrea să fie el însuşi, deranjează lumea adulţilor, ajungând la concluzia că a fi natural nu este bine, nu este corect. Această descoperire, provoacă copilului accese de furie.
Majoritatea copiilor trece prin următoarele 4 etape:
1.-în prima etapă a vieţii copilul cunoaşte bucuria de a fi el însuşi;
2.-cunoaşte durerea provocată de faptul că nu are dreptul de a acţiona mereu aşa;
3.-urmează o perioadă de criză şi de revoltă;
4.- în această etapă, pentru a-şi micşora suferinţa, copilul se resemnează şi ajunge să creeze o nouă personalitate pentru a deveni ceea ce vor ceilalţi ca să devină.
În timpul celei de a treia şi a patra etape, ne creăm mai multe măşti pe care le folosim pentru a ne apăra împotriva suferinţelor trăite pe parcursul celei de-a doua etape. Aceste măşti sunt in număr de cinci şi corespund celor cinci răni importante trăite de fiinţa umană: respingere, abandon, umilire, trădare şi nedreptate. Înlocuirea rănilor cu măştile este consecinţa faptului că vrem să ascundem de noi înşine şi de ceilalţi ceea ce încă nu am vrut să rezolvăm. O mască reprezintă un tip de personalitate şi e purtată atunci când vrem să ne protejăm.
În continuare, voi prezenta câteva caracteristici ale fiecărei răni, însoţite de câte o imagine cu reprezentarea corporală specifică:
Caracterul fugarului:
*preferă să nu se ataşeze de lucrurile materiale;
* este perfecţionist deoarece crede că dacă face o greşeală va fi judecat;
* trece de la etape de mare iubire la faze de ură profundă;
* nu crede în dreptul lui de a exista;
* se crede nul, fără valoare;
* are dificultăţi în a-l lăsa să trăiască pe copilul său interior;
* are capacitatea de a se face invizibil;
* găseşte diverse mijloace de a fugi de dificultăţi;
* pleacă în astral cu uşurinţă;
* se crede neînţeles;
* caută singurătatea pentru că îi e frică că dacă primeşte mai multă atenţie nu o să ştie ce să facă cu ea;
* ştie ce vrea, dar nu îndrăzneşte să ceară, considerând că nu e suficient de important pentru a-l deranja pe celălalt.
Caracterul dependentului:
* se consideră o victimă;
* crede că nu poate să reuşească singur şi că are nevoie de altcineva pentru a-l ajuta;
* are o dificultate în a face sau de a decide ceva singur;
* cere sfaturi pe care nu le urmează neapărat;
* are voce de copil;
* are o dificultate în a accepta un refuz;
* îi e teamă de orice formă de autoritate;
* emoţia cea mai intens trăită de el e tristeţea;
* se agaţă fizic de ceilalţi;
* caută independenţa;
* singurătatea e cea mai mare frică a lui;
* într-o zi e vesel, într-o zi e trist;
* este o persoană care fuzionează uşor cu ceilalţi;
* poate să mănânce mult fără să se îngraşe.
Caracterul masochistului:
*îi e adesea ruşine de el însuşi şi de ceilalţi sau îi e teamă ca celorlalţi să nu le fie ruşine cu el;
* nu îi place să meargă repede;
* îşi cunoaşte nevoile, dar nu le ascultă;
* adună multe greutăţi în spate;
* se crede murdar, lipsit de suflet, sau fiind mai puţin decât ceilalţi;
* cea mai mare teamă a lui este libertatea;
* face în aşa fel încât să nu fie liber, deoarece a fi liber înseamna a fi “nelimitat”; Dacă nu are limite îi e teamă de excese.
* se pedepseşte pe sine crezând că astfel îl va pedepsi pe celălalt;
* are talentul de a se plasa în situaţii în care trebuie să aibă grijă de altă persoană; Astfel uită de sine din ce în ce mai mult.
* compensează şi se recompensează pe sine prin mâncare;
Caracterul dominatorului:
* se consideră foarte responsabil şi puternic;
* caută să pară special şi puternic;
* nu îşi ţine promisiunile şi angajamentele sau face eforturi pentru a le ţine;
* minte cu uşurinţă;
* este manipulator, seducător;
* are multe aşteptări;
* are dispoziţie schimbătoare;
* este convins că are dreptate şi încearcă să-i convingă şi pe ceilalţi;
* este nerăbdător;
* este intolerant;
* înţelege şi acţionează repede;
* este performant pentru a fi remarcat;
* se confensează greu;
* nu îşi arată vulnerabilitatea;
* este sceptic;
* îi e teamă să iasă dintr-un angajament.
Caracterul rigidului:
* caută dreptatea cu orice preţ. Devenind un perfecţionist, va încerca să fie mereu corect.
* este invidios;
* îşi blochează sentimentele;
* îşi încrucişează des braţele;
* are dificultăţi în a cere ajutorul;
* îi place ordinea;
* tonul vocii e sec şi inflexibil;
* nu recunoaste ca are probleme;
* se îndoieste de propriile alegeri;
* are dificultăţi în a primi, în general;
* i se pare nedrept să obțină mai puţin, dar şi mai nedrept când obţine mai mult decât alţii;
* are o dificultate în a se simţi bine, fără să se simtă apoi vinovat;
* nu îşi respectă limitele, cere prea mult de la el;
* este foarte rar bolnav, e dur faţă de corpul lui;
* are dificultăţi în a-şi arăta afecţiunea;
* îi place să aibă o înfăţişare sexi;
* e foarte sensibil, dar îşi dezvoltă capacitatea de a nu simţi acea sensibilitate și de a nu o arăta celorlalţi.
E important de reţinut faptul că purtăm măştile pentru a ne proteja doar atunci când ne este teamă să suferim, să retrăim o anumită rană. Totuşi, pentru că atunci când purtăm masca nu mai suntem noi, e important să ne vindecăm rănile.
”Vrem cu toți să fim iubiți,
lar dacă nu se poate, măcar admirați!
Dacă nu, să nu fim crezuți!
Dacă nu, să fim urâți și disprețuiți!
Tot ce vrem este SĂ TREZIM O EMOȚIE, în ceilalți, oricare ar fi ea.
Sufletul freamătă în fața GOLULUI
Și caută mereu un contact, cu orice preț.” ( Hjalmar Soderberg)