Despre Hipnoza

Details

Hits: 7274

Hipnoza este o metodă psihoterapeutică cu ajutorul căreia se promovează schimbarea în sensul rezolvării problemelor cu care ne confruntăm prin facilitarea trăirii experiențiale.

Trăirea experiențială contribuie la creșterea eficacității intervenției psihoterapeutice. Hipnoza se referă la „transa hipnotica”, o stare asemănătoare celei în care urmărim cu atenție un film sau citim absorbiți o carte. Adică este o concentrare a atenției asupra unui anumit lucru, auzind și văzând ce se petrece în jurul nostru, dar fiind concentrați
 pe subiectul urmărit.

Putem spune astfel despre hipnoza că este o stare de transă caracterizată de sugestibilitate înaltă, relaxare și imaginație bogată. Nu este somn, pentru că persoană hipnotizată este conștientă în permanență.

 Cel mai frecvent hipnoză este comparată tocmai cu visarea cu ochii deschiși, cu sentimentul pe care îl avem când ne concentrăm asupra unui film și devenim absorbiți de ceea ce se întâmplă pe ecran. Suntem pe deplin conștienți, dar ne concentrăm atenția pe ceva anume, și excludem alte gânduri,  alte emoții sau alți stimuli din jurul nostru.  Devenim ”absorbiți de acțiunea de pe micul ecran” și ”traim filmul”.

 În transă hipnotică zilnică, care apare în timpul citirii unei cărți sau urmăririi unui film, sau atunci când visam cu ochii deschiși, acea lume imaginară ne pare întrucâtva reală,în sensul că ne produce o serie de emoții. Evenimentele imaginare pot duce la sentimente de fericire, tristețe, teamă, și putem chiar să tresărim în scaun dacă suntem surprinși de ceva.

 Toate aceste transe care apar pe parcursul zilei sunt o formă de auto- hipnoză.  Milton Erickson, promotorul hipnozei moderne, spunea că oamenii se auto-hipnotizează în fiecare zi, chiar dacă nu știu acest lucru. Psihoterapeutul folosește anumite cuvinte sau texte, numite metafore sau transe hipnotice care ajută la relaxarea intenționata și concentrarea atenției.

În psihoterapie se începe cu inducția de transă sau o tehnică de relaxare, de obicei rugând persoana să închidă ochii pentru o mai bună vizualizare și concentrare a atenției. Însă închiderea ochilor nu este obligatorie, ca de altfel nici relaxarea.Psihoterapeutul va spune sau citi un text conceput în acest scop, respectiv de a ajuta persoană să își focalizeze atenția asupra problemelor cu care se confruntă. Urmează vizualizarea și imaginarea anumitor situații, evenimente, sentimente. Având în vedere că pentru creierul nostru nu există nici o diferență între ceea ce vedem în imaginație și ceea ce vedem în realitatea înconjurătoare, trăirea în plan imaginar este o trăire experiențială. Iar ceea ce trăim ne este mult mai de folos și ne învață mai multe decât ceea ce auzim doar sau ni se spune. De exemplu, a spune cuiva în psihoterapie „știi că ai resursele pentru a-ți putea rezolva problema” este mult mai puțin eficient decât a da persoanei ocazia de a descoperi ea însăși că are aceste resurse. În transa hipnotică suntem relaxați, și probabil vom avea sentimente asemănătoare cu cele din timpul privirii unui film la televizor. Ne cufundam în acțiune, și în general grijile cotidiene dispar, astfel încât ne putem concentra la ceea ce este important pentru noi în acel moment. În această stare suntem destul de sugestionabili, dar trebuie să ne amintim că niciodată psihoterapeutul nu ne poate determina să facem sau să experiențiem ceea ce nu dorim în timpul transei hipnotice. Imaginația este încurajată și vizualizând diverse lucruri legate de problema pe care o  avem facem un pas în direcția rezolvării ei, privind-o din alt unghi. În mod obișnuit poate fi dificil să facem anumite conexiuni, care ne sunt facilitate în hipnoză.

 
Dar să prezint ce se întâmplă de fapt. În timpul hipnozei avem acces direct la subconștientul nostru.În mod obișnuit ne dăm seama numai de ceea ce se întâmplă în mintea noastră conștientă. Ne gândim la problemele care se află înaintea noastră, ne alegem în mod conștient cuvintele sau încercam se ne amintim unde am pus cheile de la mașină.

 Dar când facem aceste lucruri colaborăm cu mintea noastră subconștientă, acea parte a minții care se află „sub ceea ce gândim”. Subconștientul este acea parte a minții care are acces la informațiile care ne permit să rezolvăm probleme, să formăm propoziții sau să găsim cheile. Subconștientul este responsabil și de lucrurile pe care le facem automat. Adică subconștientul se află dedesubtul a ceea ce facem în fiecare zi, cea mai mare parte din ceea ce gândim, și ia o mulțime de decizii. De asemenea procesează informațiile noi. Atunci când dormim, mintea conștientă face loc celei subconștiente. În hipnoză se întâmplă ceva asemănător: adică permitem subconștientului să aibă un rol activ și astfel ajungem mai ușor la soluția problemelor.

 Putem lucra direct cu subconștientul și astfel hipnoza ne ajută să rezolvăm mai ușor problemele din cauza cărora avem dificultăți. Unele persoane spun că au trăiri deosebite în transă hipnotică, altele spun însă că în transa hipnotică nu s-a întâmplat nimic deosebit. Multe persoane sunt dezamăgite, așteptându-se ”să își piardă cunoștința”, ceea ce nu se întâmplă în hipnoză. Suntem mereu conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru și putem deschide ochii sau ne putem opri din vizualizare oricând dorim. Exact ca atunci când visam cu ochii deschiși. Experiența subiectivă în hipnoză include în mod frecvent modificări ale percepției asupra scurgerii timpului, datorită îngustării câmpului de atenție. Abilitatea de a crea imagini mentale există în oricare din noi și este pronunțată, de exemplu în timpul viselor. Visarea cu ochii deschiși pe care am trăit-o cu toții în timpul zilei, atunci când ne imaginăm cum va fi sau cum se va întâmpla ceva, este un exemplu de imagerie complexă aflată sub control voluntar, și asemănătoare cu hipnoza. Stimularea imageriei este un vehicul important al progresului. Crearea, intensificarea și susținerea imageriei mentale sunt stimulate în hipnoză.

 Hipnoza NU este o stare de somn. În hipnoză există o stare de relaxare în care ne concentrăm asupra unui anumit lucru, asemănător cu ceea ce se întâmplă atunci când urmărim concentrați acțiunea unui film la televizor sau visam cu ochii deschiși. Atunci când ne aflăm în transă hipnotică nu dormim, suntem conștienți tot timpul.

 Hipnoza NU este o stare de inconștientă. Auzim ceea ce se petrece în jurul nostru, chiar dacă nu-i dăm mare importanță. Dar dacă ceva ne deranjează sau nu dorim să facem sau să ne imaginăm nu o vom face. Și probabil vom deschide ochii și vom spune: nu, așa cum facem atunci când ceva ne deranjează.

 În hipnoză NU ne supunem oricărei sugestii venite din partea celui care ne hipnotizează. Ne păstrăm pe deplin liberatatea de gândire, acțiune, emoție, și nimeni nu ne poate determina să facem ceea ce nu dorim să facem. În hipnoză PUTEM minți. Nimeni și nimic nu ne oprește să o facem.

 Hipnoza NU este generată de forță psihică a hipnoterapeutului. Oricine poate învăța tehnicile hipotice de bază. Pentru psihoterapia cu ajutorul hipnozei este însă evident necesar să avem cunoștințe de psihologie, psihoterapie, medicină. Hipnoză prin ea însăși nu are nici o valoare, dacă nu știm ce să facem cu ea.

 Hipnoza NU este ceva ce pot trăi doar anumite persoane. Oricine poate fi hipnotizat, unele persoane mai repede, altele mai lent, în funcție de particularitățile fiecăruia.  Persoanele creative și imaginative intră cel mai ușor în transă hipnotică, care este o stare caracterizată de imaginație.

 Hipnoza NU înseamnă că nu poți opune rezistență. Dimpotrivă, dacă nu dorești să fii hipnotizat, nimeni din lume nu poate face aceasta, indiferent cât de mult se străduie.

 Hipnoza NU este o stare din care să nu te mai poți trezi. În primul rând hipnoza nu înseamnă somn, și în al doilea rând suntem permanent conștienți în timpul transei hipnotice.

 Hipnoza NU este caracteristică pentru persoanele slabe. Dimpotrivă, cu cât o persoană este mai inteligentă, creativă și imaginativă poate intra mai ușor în transă hipnotică.

 Hipnoza NU crează dependență. Așa cum nici cărțile, sau filmele, sau visele din timpul zilei nu crează dependența. Hipnoza nu este un drog, ci o tehnică prin care ajungem să dialogam mai ușor cu subconștientul, astfel rezolvând mai ușor problemele care sunt dificil de rezolvat.

Hipnoza este o metodă psihoterapeutică, fără valoare în afară psihoterapiei, și care ajută la rezolvarea de probleme prin stimularea imaginației, vizualizării și concentrării atenției, cu depășirea logicii formale conștiente. Hipnoza este un fenomen fiziologic utilizat în psihoterapie împreună cu alte tehnici pentru a facilita schimbarea, trecerea de la „problemă” la „rezolvare”.