Ce profesie mi se potrivește?

Întâlnesc din ce în ce mai multe cazuri de adolescenţi care nu ştiu ce îşi doresc să facă după ce termină liceul. Nu s-au decis ce profesie să aleagă pentru că nimeni nu i-a ajutat să se decidă.

            Adolescenţii pot visa la aproape orice carieră, de aceea, ca părinte îţi poţi ajuta copilul să descopere aptitudinile şi resursele de care dispune, abia apoi să-şi aleagă profesia ce i se potriveşte cel mai bine. Ca dascăl, de-a lungul carierei mele, dar şi ca părinte, am descoperit trei aspecte ce par a avea o importanţă extremă. Recomand tatălui/mamei adolescentului să ţină cont de ele:

            *În primul rând, evaluează-i talentele! Are înclinaţie spre disciplinele academice (ştiinţe)? Are talent în artă? Are aptitudini interpersonale deosebite? Se pricepe la mecanică?

            *În al doilea rând, vorbeşte cu copilul tău despre dorinţele lui/ei ! Să ştii ce-l pasionează, ce alegeri face ţi ce interese are în viaţa de zi cu zi. Care sunt materiile preferate la şcoală? Ce cărţi citeşte? Ce site-uri vizitează pe internet? Ce filme îi plac? Din ce grupuri face parte şi ce prieteni are?

            *În al treilea rând, (poate cel mai important) este necesar să cunoşti personalitatea copilului tău! Indiferent de talente şi dorinţe, personalitatea joacă un rol foarte important în succesul viitoarei sale cariere. Întreabă-te: cum ţi-ai descrie copilul unui străin?

E sociabil sau rezervat şi tăcut?

E precaut sau îi place să-şi asume riscuri?

E îngrijit sau neglijent cu aspectul sau exterior?

E sclipitor în societate sau şters şi neobservat?

E lider (conducător) sau un executant?

E organizat sau haotic?

E sensibil sau „rece”?

E curajos sau timid?rascruce1

            Pentru ca sfaturile tale să-i fie de ajutor copilului tău, gândeşte-te cât de multe cunoşti despre el. Cu cât şti mai multe, cu atât îndrumările tale vor fi mai utile. Cea mai bună cale de a-ţi cunoaşte copilul este comunicarea reală şi implicarea constantă în viaţa sa. Evaluează-i punctele forte şi punctele vulnerabile!

            Dacă observi că adolescentul tău nu ştie foarte bine ce-şi doreşte, este confuz, derutat sau pare nepreocupat, nu te îngrijora! Discută cu el într-o manieră asertivă! Poţi formula astfel de sfaturi, propuneri:

*Eşti încă foarte tânăr(ă)! Nu e neapărată nevoie să iei o decizie acum!

*E firesc să te simţi derutat(ă), având atâtea alternative.

*Cel mai important aspect este să faci alegerea potrivită pentru tine!

*Imaginează-ţi că faci un anumit lucru în fiecare zi şi gândeşte-te ce te-ar putea trage!

*S-ar putea să nu-ţi dai seama ce îţi place cu adevărat, până nu vezi ce-ţi oferă viaţa.

*Cred că, pentru moment, e mai uşor să excluzi ceea ce nu vrei să faci.

*Hai, să facem o listă cu toate carierele pe care le consideri interesante pentru tine, cu toate calificările care ar fi necesare pentru acestea! Te ajut şi facem împreună. Dintre aceste calificări, care ar fi necesare pentru ce ai ales tu şi pe care ţi-ar plăcea să o dobândeşti?

*Ce fel de persoană crezi tu că este necesar să fii ca să ai succes în cariera de care te simţi atras(ă)? Eşti acel gen de persoană?

*Hai, să facem o listă cu ceea ce-ţi place să faci în timpul liber, ce îţi place să citeşti, ce gen de filme te pasionează, ce materii de la şcoală preferi? Cu siguranţă vom găsi împreună ceea ce ţi se potriveşte!

            EVITAŢI expresiile de genul:

*Când eram de vârsta ta, mă întreţineam singur şi tu nici măcar nu ştii ce vrei!

*Nu voi arunca banii pe fereastră ca să-ţi plătesc facultatea, dacă tu nu şti ce vrei să faci!

*La vârsta ta ştiam exact ce vreau, de aceea am reuşit în viaţă!

*O să fii un trântor, un leneş toată viaţa!

*Eşti imatur(ă)!

*Nu există speranţă pentru tine!

*Niciodată nu vei fi în stare să faci ceva de calitate!

*Mă dezamăgeşti.

*Habar nu ai cât m-am sacrificat să te fac „cineva”, iar ţie nici nu-ţi pasă de viitor!

*Nu semeni cu mine! Eşti un copil superficial şi nepăsător.